SCURTĂ NOTĂ ASUPRA REZULTATELOR PESCUITULUI ŞTIINŢIFIC

EFECTUAT ÎN RÂUL PRUT

Grigore Davideanu¹, Alexandru Moşu², Ana Davideanu¹, Stefan Miron³

Abstract. The paper presents the results of summer 2008 standardised electrofishing campaign along the Prut river (742 km long, part that is border in between Romania and Ukraine, respectively Republic of Moldova). There were captured 1453 fish specimens belonging to 42 species from 6 orders and 10 families.

Key words: ihtyofauna, Prut river

Introducere

Lucrarea prezintă rezultatele preliminare ale campaniei de pescuit derulată în vara anului 2008, ca parte a proiectului PHARE CBC Romania - R. Moldova RO2005/017-537.01.02.24 „Moştenire Vie - Prutul”, proiect ce are ca obiectiv general conservarea resurselor acvatice vii ale râului Prut.

Material şi metodă

Materialul biologic a fost fost colectat în 28 de puncte de lucru folosind metoda pescuitului reversibil prin electronarcoză (metoda de captură cea mai protectivă pentru fauna acvatică), în conformitate cu standardul European SR EN 60335-2-86. Pentru pescuit a fost utilizat un agregat de elctronarcoză producţie EFKO gmbh, Germania, cu puterea de 5kW. Acesta a fost manevrat din barcă sau acolo unde condiţiile au permis, de pe mal. Fiecare probă a însumat peştii capturaţi pe o lungime de 200-500 m lungime respectiv circa 400-1000 mp.

Punctele de lucru au fost repartizate aproximativ uniform pe lungimea albiei de 742 km (aproximativ o probă la fiecare 25 de km) pe care o parcurge râul Prut pe teritoriul României.

După identificare, masurare şi cântărire peştii au fost eliberaţi în stare vie, cu excepţia a circa 2% din captura care au fost conservaţi ca specimene pentru colecţia Muzeului de Istorie Naturală Iaşi, respectiv a Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Rezultate şi discuţii

În total au fost capturaţi un număr de 1453 de exemplare de peşti aparţinând la 42 de specii grupate în 6 ordine şi 10 familii. Rezultatele pescuitului sunt prezentate în câteva tabele, care prezintă:

- lista speciilor capturate, numărul staţiilor în care o specie a fost capturată şi numarul total al indivizilor fiecărei specii capturate (Tabelul 1);

1.        lista staţiilor, numărul speciilor capturate în fiecare staţie şi numărul total al exemplarelor capturate în fiecare staţie (Tabelul 2).

Concluzii

                1. Acesta este primul pescuit cu metode standardizate efectuat pe râul Prut pe o lungime atât de mare, 742 km (de la Oroftiana până la Giurgiuleşti). Deşi condiţiile hidro-meteorologice ale acestui an au fost atipice (o perioadă de debite maxime istorice a întrerupt derularea campaniei de pescuit din luna iulie până în august) rezultatele permit o evaluare generală a compoziţiei faunei piscicole.

2. În total au fost capturaţi reprezentanţi ai 42 de specii de peşti aparţinând la 7 ordine şi 9 familii. Prin comparaţie cu lista celor 44 de specii publicată de dl. Dr. Usatâi (2004), în lista noastră nu se regăsesc un număr 11 specii (între care ciprinidele asiatice introduse şi cega). În plus faţă de acea listă apar speciile: Lota lota, Gymnocephalus schraetser şi Perccottus glenii. După datele noastre şi cele colectate de la pescai în râul Prut (tot cursul şi afluenţii) pot fi constatate cel puţin încă 30 specii de peşti.

3. Între speciile capturate un număr de 8 sunt strict protejate fiind incluse în anexa 3 a legii 57/2007 (transpunerea Directivei Habitate în România): Aspius aspius, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus, Romanogobio kessleri, Barbus barbus, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetser, Zingel streber. Un număr de 14 specii sunt protejate fiind incluse în anexa 3 a Convenţiei de la Berna: Aspius aspius, Alburnoides bipunctatus, Abramis sapa, Vimba vimba, Pelecus cultratus, Chondrostoma nasus, Rhodeus sericeus, Romanogobio kessleri, Barbus barbus, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Silurus glanis, Gymnocephalus schraetser, Zingel streber, Lota lota şi Barbus barbus sunt şi ele protejate fiind incluse în alte anexe ale legii 57/2007.

4. Sperăm ca prelucrarea ulterioră a materialelor colectate să mărească numărul prezentat de specii şi să permită formularea unor concluzii mai obiective despre structura ihtiocenozelor piscicole din râul Prut.